Comuna Vama este situată în nordul ţării, în judeţul Suceava ,în depresiunea cu acelaşi nume, la picioarele Obcinei Feredeului .
Comuna Vama este situată la confluenţa râurilor Moldova şi Moldoviţa, în zona de munte a judeţului Suceava , la o altitudine de 600-800 m .
Localitatea se desfăşoară pe o suprafaţă de 13.728 ha . Este aşezată oarecum strategic la 15 km distanţă de oraşul Câmpulung Moldovenesc , la 55 km de oraşul Vatra Dornei, la 16 km de Mănăstirea Moldoviţa, la 18 km de Gura
Humorului şi la 53 km de municipiul Suceava. Asigurând legătura între est şi vest sau altfel spus între zona de podiş şi cea
muntoasă , comuna Vama funcţionează ca o adevărată placă turnată pentru industria turistică suceveană .
Judeţul Suceava este o zonă turistică bine conturată în peisajul turistic al ţării datorită vestitelor monumente istorice şi arhitectonice , a bogatului potenţial cinegetic şi piscicol, a originalităţii şi diversităţii etno – folclorice, dar mai ales a factorilor naturali de cură.
Relief și geologie
Diversitatea formelor de relief este prima şi cea mai puternică impresie pe care o înregistrează vizitatorul ce străbate localitatea Vama. Regiunea montană cuprinde masive separate între ele prin văi adânci sau arii depresionare. Pădurile ocupă 70 % din suprafaţa totală a comunei, procent prin care comuna se înscrie între regiunile cu cele mai întinse
domenii forestiere ale ţării. Relieful este predominant depresionar, comuna fiind situată între trei forme de relief majore: OBCINA FEREDEULUI, OBCINA HUMORULUI şi MASIVUL RARĂU .
Condiţii climatice
Comuna Vama se află situată la extremitatea nord – estică a provinciei climatice central europene, cu un climat temperat moderat continental cu influenţe ale climatului sud – estic şi a celui boreal din nord . Clima este în general rece şi umedă . În această zonă primăverile sunt scurte şi cu zile senine, veri relativ călduroase şi bogate în precipitaţii, toamna este mai lungă şi mai secetoasă , urmată de o iarnă lungă şi geroasă .
Hidrografie
Comuna Vama este situată în bazinul hidrografic al râului Moldova, teritoriul său administrativ fiind străbătut de râul Moldova şi de o serie de afluenţi ai acestuia : Moldoviţa, Sălătruc, Doabra, Belţag, Tocila . Acestora li se adaugă o serie de pâraie, de mai mică importanţă , cum ar fi : Arşiţa Caprei, Bardan, Dobriţa, Pârâul Floarei , Fundoaia, Glodul Roşu Hurghiş, Măgura, Miclăuşa , Fundoiţa , Hasneş .
Principalele aspecte hidrografice sunt tratate la nivelul apelor subterane şi de suprafaţă, teritoriul comunei fiind bogat în ape de suprafaţă şi ape subterane, încadrându-se din acest punct de vedere perfect în reţeaua hidrografică a judeţului Suceava .
Flora și fauna
Flora, conform hărţii vegetaţiei, este cea specifică zonelor pădurii de molid şi păduri amestecate cu răşinoase şi fag . O caracteristică a vegetaţiei locale o constituie numărul mare de specii de plante rare cum ar fi : mesteacănul pitic, papucul doamnei, laleaua pestriţă, arginţica, ruscuţa de primăvară etc.
Această comună se situează, conform hărţii faunei, în arealul biotopic păduri de munte şi într-o proporţie mai mică, în cel al biotopului culmi alpine şi subalpine .
Dintre mamiferele care populează aceste biotopuri enumerăm : cerbul carpatin, ursul brun, căprioară, mistreţul, vulpea, veveriţa, lupul. Dintre păsări amintim : cocoşul de munte , cocoşul de mesteacăn, găinuşa, cinteza, vânturelul, gaia .
