Obiective turistice

Atelierele care au avut loc la Vama, în județul Suceava, reprezintă o continuare a activităților din Proiectul Smart4Youth – Suport, Mobilitate și Artă pentru Tinerii de peste Granița România – Ucraina (2SOFT/1.1/139), organizate într-o primă etapă între 5-9 Aprilie 2021, când 60 de liceeni de la aceleași instituții educaționale s-au reunit pentru ateliere de artă tradițională prin sculptură, pictură pe sticlă și lemn și cusut mărgele și antreprenoriat.

Smart4Youth reprezintă o inițiativă finanțată prin Programul Operațional Comun România – Ucraina, care își propune facilitarea cooperării instituțiilor educaționale în vederea creșterii accesului la educație de calitate pentru 200 de tineri care locuiesc în zona transfrontalieră, prin inițierea unor ateliere inovative de creație prin artă, fotografie și film. Proiectul este implementat de către Asociația Consultanților în Dezvoltare Comunitară, în parteneriat cu Liceul Tehnologic Oltea Doamna din Dolhasca, Școala Superioară de Artă Numărul 5 Cernăuți și Centrul Bucovinean de Artă pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Româneşti, din același oraș.

Pe parcursul celor cinci zile, invitați din domeniul educației, artei și reprezentanți din partea autorităților locale au luat cuvântul, din dorința de a transmite mai departe generației tinere secretele meseriei pe care o desfășoră, pentru a trage un semnal de alarmă cu privire la probleme de interes în societate, precum și pentru a încuraja cooperarea transfrontalieră. Dintre aceștia:

– Irina Airinei Vasile, lector al Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative din București, a ținut o prelegere despre tehnici de manipulare în mass-media, acordând, la finalul activității, diplome și cărți tuturor elevilor participanți;
– maestrul caricaturist Mihai Pânzaru – Pim a insuflat tinerilor spiritul artistic, pe parcursul unui atelier despre bazele caricaturii și a realizat schițe ale portretelor mai multor elevi;
– Ionuț Epureanu, Comisar Șef de Poliție în cadrul IPJ Suceava, a vorbit tinerilor despre infracționalitatea în context frontalier și capcanele mediilor digitale;
– Tatiana Vîntur, Inspector școlar la ISJ Suceava, a promovat educația non-formală prin jocuri interactive și a adresat tinerilor cuvinte de încurajare pentru a-și susține obiectivele;
– Alina Ciubotaru, Adrian Mîțu, Marian Acatrinei, Nicoleta Andrian. Laura Păvăloaia de la Clubul Fotografilor Suceveni, alături de președintele organizației, Codrin Anton și Mihai Fomin, vicepreședinte, au împărtășit secrete ale artei fotografice, explicând totodată noțiuni de bază în fotografie;
– Cătălin Ciobanu, fotograf profesionist și voluntar al Asociației Consultanților în Dezvoltare Comunitară, a stârnit interesul liceenilor printr-un atelier de editare foto-video, în programele suitei Adobe;
– pe parcursul unui atelier de o oră, Elena Țîrdea, reprezentantă a Agenției Naționale Antidrog a semnalat problema consumului de droguri în rândul tinerilor, crescând gradul de conștientizare cu privire la riscuri și efecte;
– Radu Hurjui, Ofițet Monitorizare Implementare și Viviana Vlad, Ofițer Informare, Comunicare, Selecție, din partea Biroului Regional pentru Cooperare Transfrontalieră Suceava – instituție cu importantă activitate în acest sector – au salutat delegația de profesori și elevi, apreciind faptul că pandemia nu a împiedicat desfășurarea fizică a activităților de cooperare România – Ucraina.

În cea de-a treia zi, cunoștințele teoretice s-au transpus în practică, printr-o vizită la Mănăstirile Humor și Voroneț. Aici, elevii au surprins mai multe cadre ale locației și au luat interviuri însoțitorilor, printre care Iurii Levchyk – Președintele Centrului Bucovinean de Artă pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Româneşti Cernăuţi.

Stâlpul lui Vodă din Vama este situat în partea de vest a localităţii, la aproximativ 50 de metri de şoseaua care face legătura spre Vatra Dornei.

Este un monument construit din gresie, având aspectul unei coloane pătrate cu o înălţime de aproximativ trei metri. Coloana se termină printr-o pălărie piramidală din acelaşi material ca şi coloana.

Construcţia ei se datorează domnitorului moldovean Mihai Racoviţă şi datează din anul 1717. Aceasta a fost ridicată ca urmare a victoriei pe care a avut-o domnitorul împotriva trupelor austriece, care doreau să-l dea jos de pe tronul Moldovei.

O altă denumire sub care este cunoscută coloana este cea de Crucea Tătarilor sau Piatra Tătarilor, avându-se în vedere două aspecte: la victoria domnitorului asupra trupelor asutriece au participat şi tătatrii sau a doua ipoteză, prin această zonă era drumul vechi de trecere al tătarilor spre zonele pe care voiau să le cucerească din vest.

Pereţii coloanei sunt gravaţi cu litere chirilice, descrierea fiind copiată în anul 1802 de către Fotache Ciurea.

Trecerea timpului peste acest monument care o perioadă de timp nu a avut nici o amenajare a făcut ca în mare măsură inscripţia să fie astăzi aproape indescifrabilă.

Domnul Mihail a crescut în satul Vama din județul Suceava și își amintește cu nostalgie cum arăta gospodăria vecinilor în urmă cu zeci de ani. A rămas doar casa pe care el, împreună cu soția, au reușit să o salveze. Au cumpărat-o acum 20 de ani, de teamă ca aceasta să nu fie demolată.

Cu multă grijă, au mutat-o apoi în propria gospodărie și timp de un an, au muncit din greu să îi redea înfățișarea de odinioară. Apoi, cu multă răbdare, au decorat-o și i-au dat viață. Deocamdată nu au reușit să afle cât de veche este casa, însă sunt convinși că a fost construită în aceeași perioadă în care s-au înălțat și cele două biserici din lemn din Vama.

Chiar daca mulți dintre cunoscuți i-au criticat pentru investiția făcută, cei doi soți sunt mulțumiți când turiști din țoață lumea trec pragul casei devenită muzeu și le apreciază munca.

La 29 iulie 2009 au fost sfințite la biserica de lemn din Vama (aflată în incinta Muzeului) două casete cu țărâna martirilor bucovineni Dumitru Cătană și Gherasim (Zamfir) Nicoară, ținându-se cu acest prilej și o slujbă de pomenire pentru odihna sufletelor celor doi martiri. La această ceremonie religioasă au participat vicepreședintele Consiliului Județean Suceava, Vasile Ilie, directorul general al Complexului Muzeal Bucovina, Constantin Emil Ursu, și șeful secției de Istorie din cadrul instituției muzeale sucevene, prof. Dan Petrovici, precum și alte oficialități locale.

Dumitru Cătană și Gherasim (Zamfir) Nicoară au fost doi învățători bucovineni înrolați ca ostași în armata austro-ungară și au fost aleși să facă parte din plutonul de execuție care urma să-i împuște pe țăranii români din localitatea Satulung (astăzi orașul Săcele din județul Brașov) în vara anului 1916. Pentru că au refuzat să execute ordinul de a-i executa pe români, cei doi ostași au fost puși să-și sape singuri mormintele în pământul Ardealului, după care au fost executați.

La data de 7 octombrie 1928, osemintele celor doi martiri au fost reînhumate, cu onoruri militare, sub troița din cimitirul Bisericii „Sfânta Adormire” din Satulung – Săcele, prin grija preotului Zenovie Popovici.

În iulie 2009, cele două casete cu pământul în care s-au transformat osemintele celor doi martiri au fost aduse în Bucovina, pentru a fi înmormântate în pământul din regiunea de unde proveneau cei doi.

După ceremonia religioasă, una din cele două casete conținând țărâna martirilor bucovineni a fost îngropată sub un bloc de piatră din imediata apropiere a bisericii de lemn. Pe blocul de piatră sculptorul Cezar Popescu a fixat o placă de marmură cu următoarea inscripție: „În memoria martirilor Bucovinei, Dumitru Cătană și Gherasim Nicoară, ostași în armata austro-ungară, care au ales să-și sape mormintele ca să nu tragă în frații lor români, uciși la Satulung – Brașov, în octombrie 1916”.

Cea de-a doua casetă a fost înmânată primarului comunei Udești, deoarece Gherasim Nicoară era născut în satul Plăvălari din această comună, locul de obârșie al lui Dumitru Cătană nefiind încă identificat.

În Muzeul Satului Bucovinean se află o biserică de lemn și o clopotniță din Vama, incluse ambele pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015.

Biserica de lemn cu hramul „Înălțarea Domnului” din Vama a fost construită în anul 1783 în satul Vama de către meșterii populari Mihăilă și Dumitru Holtei cu banii lui M. Tâmpescu și Toader al Tomei. În anul 1960, biserica de lemn a fost tencuită.

În anul 2001, Parohia Înălțarea Domnului din Vama de Jos a donat biserica de lemn și clopotnița Muzeului Satului Bucovinean din Suceava, unde a fost strămutată și reconstituită. Cu ocazia reconstituirii, i s-a înlăturat tencuiala. Biserica a fost dotată cu strane noi, replici realizate de meșterii restauratori ai instituției muzeale sucevene și au fost aduse câteva icoane vechi de factură populară, pictate pe lemn și cărțile religioase de trebuință. Pictura murală din altar a fost și ea restaurată, iar Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților a înzestrat lăcașul cu odoarele și obiectele de cult necesare.

Biserica a fost resfințită pe amplasamentul actual la 12 aprilie 2009 (în Duminica Floriilor), de ÎPS Arhiepiscop Pimen Zainea al Sucevei și Rădăuților, cu acest prilej obiectivul fiind inclus în circuitul de vizitare a muzeului în aer liber.

Biserica are un plan treflat clasic, având divizarea clasică în pronaos, naos și altar. Ea este construită din bârne de brad, cioplite în patru fețe și îmbinate la colțuri în tehnica „coadă de rândunică”. Construcția prezintă bogate ornamente geometrice și stilizări zoomorfe.

Catapeteasma originală datează din anul 1811, fiind restaurată de specialiștii din cadrul Laboratorului zonal de restaurare cu fonduri obținute de la Ministerul Culturii și Cultelor prin programul „Patrimoniul în pericol”.

Parohia Vama de Jos a donat și turnul clopotniță din lemn, construit în anul 1787. Clopotnița a fost reconstruită în muzeu în anul 2005. Edificiul are un plan octogonal, fiind construit din bârne de rășinoase cioplite la patru fețe îmbinate la colțuri în tehnica „coadă de rândunică”. Construcția are două nivele, cu etajul semideschis, și este ornamentată cu motive zoomorfe.

Ansamblul bisericii „Înălțarea Domnului” din Vama a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015, având codul de clasificare SV-II-a-B-05654, fiind format din 2 obiective:

Biserica de lemn „Înălțarea Domnului” – datând din 1783 și având codul SV-II-m-B-05654.01
Clopotnița – datând din 1787 și având codul SV-II-m-B-05654.02

Muzeul Oului din Vama este cel mai mare muzeu de acest gen din România, fiind unic prin modul de organizare şi prin valoarea exponatelor. Muzeul, întins pe o suprafață de 800 metrii pătrați reuneşte peste 11.000 de ouă, atât din Bucovina, cât şi ouă de pe toate meridianele lumii. Dintre acestea, aproximativ 3500 de ouă de diverse dimensiuni, lucrate în tehnici şi stiluri diferite, provin din 82 de ţări de pe toate cele 5 continente.

Colecţia aparţine prof. Letiţia Orşivschi, artist român recunoscut la nivel naţional şi internaţional, reprezentantă a României la târguri, saloane şi expoziţii internaţionale, multiplă laureată la concursurile internaţionale şi colaborator a numeroase muzee şi instituţii de cultură din ţară şi străinătate.

Ouăle din muzeu sunt aranjate în 45 de vitrine distribuite în 3 încăperi, muzeul fiindstructurat pe mai multe secţiuni :

– ouă bucovinene (unele cu o vechime între 50 şi 100 ani),
– ouă din alte zone ale României, colecţia internaţională ( ouă tradiţionale din 82 de ţări ale lumii),
– creaţii ale artiştilor de diferite naţionalităţi aranjate pe teme (ouă cu motive religioase, florale, abstracte, ouă perforate, ouă cu aplicaţii etc.),
– creaţiile artistei Letiţia Orşivschi,
– ouă diverse ( ouă din porţelan, ceramică, sticlă, lemn, piatră).
În colecţie există şi ouă rare, ca cele de emu, nandu, tinamu, broască ţestoasă, crocodil, flamingo, dar şi ouă cu dimensiuni foarte mici: de gecko, potârniche, vrabie, porumbel, rândunică, prepeliţă, alături de ouă de fazan, păun, raţă, gâscă, curcă, struţ etc.

La Muzeul Oului veţi găsi ouă perforate din Cehia, ouă pictate şi ouă ,,potcovite” din Ungaria, ouă realizate în tehnici textile, din Luxemburg şi Malta, ouă ,,zgâriate” din Germania, ouă de lemn din Rusia, ouă din lavă vulcanică din Turcia, ouă realizate în tehnica emailului din Caşmirul indian şi pakistanez, acuarelă pe sticlă, porţelan şi jad din China, ouă din pietre semipreţioase, ouă oferite în dar cu ocazia diverselor evenimente precum naşterea şi căsătoria, ouă cu pene din Bolivia, ouă cu motive zoomorfe, aplicaţii cu mărgele, textile, modele realizate în tuş şi creion, ouă şlefuite din piatră, porţelan, ouă din lemn de diferite esenţe.

Printre multele exponate spectaculoase ale muzeului, puteţi admira un ou de emu din Australia, realizat în tehnica zgârierii de un aborigen, cu o vechime de peste 120 de ani, un ou eclozat de crocodil, provenit de pe valea Nilului, pictat de un nubian cu motive zoomorfe, un ou de struţ transformat într-o capelă, care are pardoseala, tavanul şi vitraliile pictate manual.

Un ou ce are aplicate peste 2500 de fire de păr împletite, un ou cu ceas, ouă cu mecanisme muzicale, ouă transformate în suporturi de parfum sau în casete de bijuterii, carusele în coajă de ou, replici ale vestitelor ouă Faberge, ouă pe care sunt reproduse picturi celebre sau pe care sunt pictate clădiri, palate şi castele cunoscute, dar si ouă lucrate în tuş pe care apar citate din limbile arabă, ebraică, japoneză, franceză.

O întreagă secţiune a muzeului este destinată ouălor şlefuite din alte materiale.

Aici veţi întâlni ouă din lemn exotic: lemn de tec, amarant, santal, plută, abanos, măslin, eucalipt etc. În muzeu există tipuri diferite de ouă din piatră şi pietre semipreţioase (ouă de jad, cuarţ de diferite culori, lapislazuli, malachit, labradorit, azurit etc.). Tot în această secţiune veţi descoperi ouă din porţelan fin, precum cel de Meissen, Sevres, Rosenthal, Bavaria, Reuter din Germania, de Kutahya şi Iznik din Turcia, porţelan japonez de Satsuma, porţelan olandez de Delft, porţelan englezesc de Jasper, dar şi ouă lucrate în tehnica Cloisonee.

În anul 2013, când s-a întocmit un ,,Top 10 frumuseţi rurale ale României’’ ce trebuie neapărat vizitate, selectând, la final dintre 51 de obiective turistice din 14 judeţe ale ţării, Muzeul Oului Vama s-a clasat pe locul al şaselea, fiind singurul muzeu din acest clasament. Muzeul este deschis zilnic între orele 10 şi 18, iar pentru doritori există şi un sistem audio de ghidaj, atât în limba română, cât şi în limbile de circulaţie intenaţională: engleză, franceză, germană, spaniolă.